Despre Genul ală de fată de Tanaz Bhathena

aprilie 2, 2020

coperta

Titlu: Genul ală de fată

Autor: Tanaz Bhathena

Traducător: Laura Ciobanu

Număr de pagini: 328

Editura: YoungArt

  Îmi place să cred că prin citit putem călători în alte locuri sau alte timpuri. Dată fiind izolarea actuală, am profitat și am luat la pas toate tărâmurile pe care tot le amânam din cauza facultății. Am bătut pământul de la un cap la altul, uneori trecând prin porți magice, alteori mergând cu avionul. Numai luna trecută am petrecut vreo două săptămâni prin Asia datorită romanelor de pe noptiera mea. Romanul care mi-a asigurat călătoria în Arabia Saudită  a fost Genul ală de fată, roman pe care îl găsiți pe cartepedia.ro.

Genul ală de fată de Tanaz Bhathena

În acest roman semnat de Tanaz Bhathena ni se prezintă lumea arăbească, accentul căzând pe regulile pe care societatea le stabilește pentru femei. În Genul ală de fată o întâlnim pe Zarin Wadia, o elevă eminentă de la Academia Qala. Nimeni nu este cu adevărat interesat de povestea acestei fete până în ziua în care aceasta moarte. Abia în acest moment, lumea începe să se întrebe care era povestea din spatele tăișului vorbelor fetei.

Obiceiuri

Ceea ce mi s-a părut interesant această la această carte a fost prezentarea diferențelor între societatea arăbească și societatea noastră în raport cu comportamentul femeilor. Lucrurile pentru care Zarin este considerată genul ală de fată care aduce numai belele în Arabia, sunt lucruri pe care dacă le-ar auzi cineva din România ar ridica din umeri. Spre exemplu faptul că o fată vorbește cu un băiat care nu îi este rudă. Dacă o fată este prinsă în compania unui băiat fără a fi rudă cu acesta, cei doi vor fi anchetați de către poliția religioasă. Ei bine, Zarin face parte din acel grup de fete care încalcă regulile și alege să se vadă cu băieți pe la spatele tutorilor săi. Lucru pentru care este considerată o stricată și rudele sale sunt îngrijorate că nu o vor putea mărita din cauza reputației.

Un alt obicei care m-a surprins legat de această țară este supremația genului masculin în familie. În Genul ală de fată ne este prezentat un caz în care o femeie a fost părăsită și a rămas să locuiască cu fiul și fiica sa. Deoarece nu mai există un bărbat în casă, cel care decide dacă mama lui are sau nu voie să părăsească locuința este fiul acesteia. Nu contează faptul că ea are 40 de ani și el doar 16.

O carte despre tradiții

Pe lângă această parte legată de cultura arabă, trebuie să spun că romanul Genul ală de fată mi s-a părut puțin cam slab pentru cât potențial i-a oferit începutul. Părinții lui Zarin au o poveste aparte, mama sa fiind una dintre femeile care au sfidat cultura și după ce a devenit orfană a ales să lucreze într-un club de striptease. Tatăl său pe de altă parte a fost un gangster, iar povestea de dragoste dintre cei doi a fost una dintre cele care au scandalizat țara. Mai ales că la finalul acesteia, micuța Zarin a rămas orfană.

Consider că Genul ală de carte este un roman despre condiția femeii mai mult decât un roman de ficțiune. Mi se pare că povestea lui Zarin a fost spusă doar pentru a ilustra ceea ce se întâmplă cu reprezentantele sexului frumos, despre cum sunt abuzate și despre cele două curente de gândire din mintea femeilor. Pe de o parte avem femeile cu gândire modernă care consideră că au dreptul să se apere atunci când sunt lovite și pe de altă parte avem femeile care susțin că la violență se răspunde cu o dragoste și mai mare. Aceste două principii sunt ilustrate cel mai bine printr-un concurs de dezbateri al cărui subiect îl fac.

No Comments

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: