Ajută-mă să nu dispar este o carte despre pierderi și singurătate. O carte despre cum pierderile suferite ne râcâie inima și ne lasă din ce în ce mai pustii. Cum dezamăgirile se adună și ne umplu sufletul într-atât de mult încât ne fac să credem că nu merităm nimic altceva de la viață. Și din cauza acestui lucru uităm să ne iubim pe noi, suntem goi de iubire.

Cronicile fetei lup a apărut anul trecut la editura HergBenet cu primul volum al seriei denumit Ceața. Cartea are acțiunea pe teritoriul României, într-o zonă recunoscută pentru tradițiile sale mai puțin creștine. Nori este o tânără ce urăște totul asemenea multor alții adolescenți. Găsește stupide regulile, își dorește libertate și nu poate să îmbătrânească datorită magiei unui vraci.

Titlu: Minus Infinit Autor: Renert Dusout Număr de pagini: 154 Editura: Libris Editorial După cum știți, anul acesta am ales să acord o mult mai mare atenție autorilor români. Consider că avem și noi câteva talente literare și e păcat să se pună praful pe operele lor în librării. Și pot spune, cât se poate de sincer, că am avut parte de câteva surprize foarte plăcute și că am descoperit câțiva autori pe care o să îi urmăresc cu mare interes în anii ce urmează. Unul dintre acești autori este Renert Dusout. Renert a publicat anul trecut la Libris Editorial cartea Minus Infinit, carte ce mi-a atras atenția în primul rând prin copertă. Un detaliu care mie mi s-a părut ușor avangardist și care mi-a plăcut foarte mult este lipsa titlului în format text de pe copertă și utilizarea unei imagini în locul acestuia. Minus Infinit de Renert Dusout Minus Infinit de Renert Dosout are ca subiect întrebarea la care știința, religia, spiritismul, etc. încearcă să găsească un răspuns concret de milioane de ani. Este întrebarea care ne-a chinuit pe toți în nopțile abandonate insomniei, în zilele fără speranță sau în timpul bețiilor cu aer filozofic. Mai exact: Ce se…

Valuri, Nisip, Urme este o carte boemă, un portal către Marea Neagră pe al cărui nisip putem pășii prin prisma personajului principal. Narațiunea la persoana I ne face să interpretăm această carte ca pe jurnalul unui pierde vară, un călător ascuns în funcția de corporatist care a demisionat brusc de la tot acest teatru pe care îl juca  pentru o lume ce nu avea timp de spectacole.

În iad toate becurile sunt arse s-a dovedit a fi o surpriză extrem de plăcută. Am cumpărat această carte deoarece am fost atrasă în primul rând de titlu, iar abia apoi de descrierea cărții. Pentru cei care își doresc o carte care să le spună o poveste liniară și interesantă, În iad toate becurile sunt arse va fi o dezamăgire. Pentru cei care doresc o carte care să îi pună pe gânduri, În iad toate becurile sunt arse va fi o comoară. Nu cred că există o cale de jumate cu această carte. Ori îți place, ori o detești. 

Titlu: Noir de București Nr. de pagini: 536 Editura: TritonicBooks Fiecare dintre noi a avut adolescența marcată de ceva anume. Fie de o anumită trupă pe o care o ascultam nonstop, fie de bretonul pe o parte ori de vreun stil vestimentar la care părinții noștri s-au uitat puțin cam sceptici. Dar asta înseamnă până la urmă să fii adolescent. Să experimentezi, să cauți, să poți fi obsedat de ceva iar peste două săptămâni să nu îți mai pese. Eu spre exemplu am avut o obsesie pentru parfumul cu aromă de prăjituri ( spre disperarea colegilor mei) și pentru romanele polițiste. Nu exagerez când spun că am citit orice carte scrisă de Agatha Christie pe care o avea liceul disponibilă la bibliotecă. Cu timpul m-am reprofilat și am ajuns să citesc preponderent alt timp de cărți, dar dragostea pentru thrillere a rămas aceeași. Iar atunci când cei de la TritonicBooks au spus ceva de un pachet, m-am simțit ca în Ajunul Crăciunului. Noir de București Noir de București  este un altfel de București. Unul în care se întâmplă lucruri care mai de care mai bizare. De la crime în care s-au folosit jucării sexuale pentru a sufoca victima și până la…

Titlu: În intimitatea secolului 19 Autor: Ioana Pârvulescu Nr. de pagini: 352 Editura: Humanitas Cană cu ceai cald avem? Avem. Colanții cu minioni? Avem. Șosete colorate? Avem. Recenzia de săptămâna asta? Cri, cri, cri. Upsi! Îmi e greu să recunosc, dar săptămână aceasta nu am putut scrie. De ce? Habar nu am. Probabil prea distrasă de primele frunze ruginii, de sunetul ploii și de șansa de a dormi până la prânz fără să mă trezească căldura. Prea aeriană ca să îmi amintesc să scriu, prea îndrăgostită de lecturile curente, prea pe fugă în stilul secolului în care trăiesc. A fost mereu așa? Am fost mereu atât de grăbiți, atât de stresați, cu liste interminabile de pe care tăiam prea puțin la sfârșitul zilei? În intimitatea secolului 19 de Ioana Pârvulescu este una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit vara aceasta. Patru ani. De atâta timp am avut nevoie pentru a suda o prietene cu scriitoarea, pentru a avea încredere în opera sa, pentru a mă pierde în trecutul pe care îl descrie. Prima oară când am făcut cunoștință cu doamna Pârvulescu eram în clasa a 11-a și mă pregăteam pentru olimpiada de limba și literatura română. Mult…

Cred cu tărie că  personajele din această carte nu ar fi putut aparține altei nații înafară de cea românească. Îndrăgostiți de poveștile spuse la gura sobei, de lucrurile pe care nu le pot explica și pasionali din fire, nu e de mirare că poporul român a dus la crearea unora dintre cele mai faimoase legende. De la vampiri la vârcolaci, la vrăjitoare ce ghicesc la gura sobei și la diavolul transformat în țap, folclorul românesc este o sursă de inspirație pentru o mulțime de povești din ziua de astăzi.

Discreție Garantată de Alex Turner se întinde pe parcursul a două volume, ambele destul de scurte. Cu alte cuvinte, încap perfect în orice poșetă și pot fi citite pe sub masă la vreo nuntă la care ați fost obligați să mergeți. Un lucru destul de interesant la această poveste este faptul că autorul este unul dintre personajele principale. Povestea este scrisă din perspectiva lui și în primele 50 de pagini majoritatea cititorilor o să își dorească să îl înjunghie pentru principiile sale de viață atât de solide și greșite încât îl vor transforma în cerșetor în următoarele luni.

Titlu: Călătorie în abis Autor: Mădălina Rusescu Număr de pagini: 237 Editura: Libris Editorial Iată că a venit vremea să scriem și ultimul articol pe vara aceasta. O vară superbă de-a lungul căruia am citit o mulțime de cărți minunate. O parte dintre aceste cărți le veți găsi în articolul 5 cărți de care m-am îndrăgostit vara aceasta.  Mai urmează un articol asemănător săptămâna viitoare dar acum să revenim la recenzia zilei. Vinerea aceasta îi este dedicată cărții Călătorie în abis de Mădălina Rusescu. Urmăresc această carte încă de la lansarea sa deoarece am fost impresionată de autoare. Atât eu, cât și Mădălina, ne-am petrecut adolescenta în curtea liceului militar de la Breaza. Nu s-a nimerit să fim în aceeași clasă. Când eu abia pășeam în clasa a 9-a Mădălina deja își etala mândră primele grade onorifice din armată.  Liceul este pentru fiecare dintre noi o perioadă aparte, un interval de timp care pune cărămizi importante în construcția noastră ca oameni. Nu știu cât de des am stat de vorbă cu Mădălina în timpul liceului. Nu știu cât ar însemna în ore dacă aș compacta discuțiile din cei 3 ani de zile în care Cantemirul ne-a fost casă amândurora. Însă îmi amintesc perfect…