Titlu: Secera
Autor: Neal Shusterman
Nr. de pagini: 448
Editura: YoungArt
Traducător: Dan Sociu
Astăzi vorbim despre un viitor aparte, un viitor în care singurul care mai poate aduce moartea este chiar omul. Sau cel puțin așa se întâmplă în Secera de Neal Shusterman.
Secera de Neal Shusterman
În romanul Secera ni se prezintă un viitor “perfect”. Omul a ajuns mai presus de Dumnezeu și a eradicat moartea. Natura a înghenuncheat în fața sa și i-a oferit pe tavă toate secretele sale. Nu mai există nimic de descoperit. Războaiele au încetat, iar guvernele au fost abolite. Politica nu mai există. Totul este lăsat în mâna Tunetului. O entitate cibernetică, inteligență artificială de cel mai înalt nivel. Dezvoltat din “norișorul” trecutului, Tunetul este aproape atotputernic. Există o singură problemă pe care acesta nu o poate rezolva. Creșterea populației.
Cum moartea a fost eradicată, oamenii ajung și la vârste de sute de ani. Odată ce corpul lor a început să îmbătrânească există posibilitatea să își dea vârsta înapoi și să ajungă de la 70 de ani la 25 de ani. Vă imaginați genul acesta de familie? Străbunica are 30, Bunica 40, Mama 50 și copilul 21. Gândiți-vă ce gândesc adolescenții atunci când văd o tânără frumoasă pe strada. Cum să o mai abordezi știind că probabil femeia aceea era aici pe vremea când nici măcar tatăl tău nu era în plan?
Pentru a evita o supra aglomerare a planetei au apărut Secerile. Oameni cu un caracter aparte ce au posibilitatea și responsabilitatea de a lua viața celorlalți. Vă veți gândi probabil că oamenii pot muri și în accidente, nu doar de bătrânețe. Ceea ce ar fi perfect normal în zilele noastre. Dar nu și în acest viitor în care oricât de strivit ți-ar fi corpul, poți fi regenerat. Ba mai mult, primești și o înghețată excelentă atunci când se întâmplă.
Rolul unei Seceri
Misiunea de a fi Seceră nu este una deloc ușoară. Iar una dintre cele mai importante calități în a fi Seceră este să nu îți placă ceea ce faci. Să nu îți placă să ucizi alte persoane. Dar cum Domul Secerilor este alcătuit din oameni până la urmă, și aici există corupție și oameni dispuși să încalce regulile. Reguli precum: să nu spicuiești peste norma ta anuală, să nu acorzi imunitate preferențial și să nu spicuiești în propriul interes. Ce se întâmplă atunci când oamenii însărcinați cu crima ajung să fie îndrăgostiți de ea, iar Tunetul – singura justiție- nu are dreptul să intervină?
În romanul lui Neal Shusterman observăm sistemul Secerilor chiar din interior prin prisma a doi ucenici. Ronald și Citria ajung sub aripa Secerei Faradey și se pregătesc pentru ca unul dintre ei să devină Seceră. Odată cu această schimbare majoră a vieților lor, cei doi tineri ajung să cunoască mult mai multe atât despre lumea de dinainte cât și despre ei însăși. Încep prin a cunoaște diferite otrăvuri, arme albe sau de foc și chiar practică arte marțiale. Își petrec tot timpul împreună cu Secera Faradey și îl asistă la spicuiri încercând pe cât posibil să pară stoici.
Chiar dacă cei doi se află în competiție pentru titulatura de Seceră Junioară, între Ronald și Citria apare și o legătură de camaraderie. Legătură care va fi zdruncinată în ultimul hal atunci când una din Secerile din Școala Nouă critică alegerea a doi ucenici pentru aceeași Seceră. Iar pentru a face lucrurile mai interesante, se cere ca prima victimă a Secerei hirotonisite să fie chiar celălalt ucenic. Marele Tăiș, responsabil cu Domul Secerilor, pare a fi doar o voce de fundal. Întreaga scenă politică îi aparține unei alte Seceri dornică de restructurări și omoruri în masă.
Am terminat cartea Secera de Neil Shusterman în trei zile. Am luat-o și în bagajul de concediu. În momentul de față este deja la al doilea cititor, acela fiind tatăl meu. Nu sunt multe cărți care să ne țină pe amândoi în priză, dar Secera s-a dovedit a fi peste așteptările noastre. O recomand cu drag tuturor și să sperăm că este tradus repede și volumul doi.
No Comments