Luiza Comentează

Tinerele Elite de Marie Lu este o carte care se face foarte ușor remarcată. O carte fantasy, o carte care a fost lucrată în așa fel încât să te atragă pe un tărâm al pierzaniei. Cei de la Leda&Edge au ales să păstreze atât formatul paperback, dar și coperta cărții în momentul traducerii. Alegere înțeleaptă pentru că am auzit de la multă lume că ar fi cumpărat cartea doar pentru cât de frumoasă e coperta. Apoi au cumpărat volumul doi pentru cât de frumoasă este povestea din volumul unu.

Marie Lu plusează fix acolo unde trebuie pentru a face din Tinerele Elite un bestseller. Pe o piață arhiplină de romane în care protagonistul este un erou, un inocent nevoit să răzbată în viață prin forța proprie, Marie Lu alege să facă un pas în spate. Renunță la eroul romanului său și o ia de mână pe Adelina Amouteru, o tânără malffeto orbită de putere și de dorința de a se așeza pe tron.

Titlu: Hopeless Autor: Colleen Hoover Nr. de pagini: 364 Editura: Epica Traducător: Adrian Deliu Știți expresia, viața e mai bună după sesiune? Ei bine, vă anunț că abia ce am terminat vineri sesiunea și deja am un sezon terminat din Dinastia și o carte citită. Am dat tonele de cursuri la automatică pe cărți de sute de pagini, am lăsat pixul rosu în pace și am sărit pe creionul de subliniat citate. Mai mult, am de gând să vă aduc în atenție câteva articole mai speciale. Dar până atunci ne întoarcem la recenziile noastre dragi și la o carte specială pentru mine. Colleen Hoover este, după cum știți, una din autoarele pe care le recomand tot timpul. Iar astăzi vorbim de una dintre primele cărți traduse în română ale autoarei. Mai precis, astăzi este despre Hopeless. Hopeless de Colleen Hoover Hopeless de Colleen Hoover reprezintă una dintre poveștile de dragoste care aduc lacrimi în ochii publicului. În centrul acțiunii o avem pe Sky, o adolescentă normală în majoritatea privințelor. Singurele lucruri care o diferențiază de o adolescentă tipică sunt dorința de a alerga, faptul că este adoptată și că nu simte nicio plăcere atunci când este atinsă de vreun băiat.  Povestea începe…

Bună dragilor. Sper că zilele acestea să vă amintească de cât de frumoasă este iubirea și cât de importantă este persoana de lângă voi. Sper că veți găsi timpul necesar pentru a vă întoarce către ea și a strânge-o în brațe spunându-i cuvinte dragi. Sper că dragostea există în viața voastră iar, dacă nu, să găsiți curajul de a vă apropria de persoana spre care se îndreaptă sentimentele voastre și să i le mărturisiți. Astăzi, pe blog, sărbătorim iubirea prin o varietate de citate culese din unele dintre cele mai frumoase cărți.  Ideea, ce e drept, nu îmi aparține mie. Anastasia de la lumea văzută cu sufletul este responsabilă pentru ea. Dacă ați mai fost pe blogul meu știți că eu împreuna cu draga mea prietenă am mai colaborat și în trecut. Ca atare, o să vă las link-ul către articolul pereche de astăzi mai jos, dar și câteva link-uri către colaborări mai vechi. Sper să vă placă citatele alese din mine și să completați și voi lista în comentarii. Citate de iubire din cărți de care sunt îndrăgostită   Singura mea rațiune de a trăi este el. De-ar fi să dispară tot și să rămână el, aș continua să…

Ultima oară când ne luăm rămas bun de Cynthia Hand este un roman aparte. Un roman care vorbeşte despre destrămarea unei familii în urma morții unuia dintre membrii. Contrar romanelor care povestesc în amănunt viața sinucigașului, Cynthia Hand pune accentul pe viața de după momentul fatidic. Tyler s-a decis că nu mai poate suporta viața într-o familie destrămată. În timp ce sora sa, Lex, a fost tot timpul o persoană dominată de rațiune, Tyler s-a lăsat pradă sentimentelor. Iar acest lucru s-a dovedit ai fi fatal.

Sinuciderea este un act egoist de cele mai multe ori. Dezastrul nu se oprește doar la moartea unei persoane. De cele mai multe ori continuă cu dezbinarea familiei. Ceea ce se şi întâmplă cu familia lui Tyler. Nu era suficient divorțul părinților. Acum Lex şi mama lor au mai pierdut pe cineva. Iar acest lucru are consecințe grave. Lex ajunge să se închidă în ea, iar mama sa ajunge alcoolică.

Titlu: Și-a căutat-o… Autor: Louise O’Neill Nr. de pagini: 268 Editura: StoriaBooks Traducător: Maria Mirabela Soare Iată că am ajuns, în sfârșit, și la recenzia care îmi rămăsese restantă de luna trecută. Am ales o carte aparte pentru această, o carte pe care cred că toți trebuie să o citim pentru a putea înțelege un fenomen destul de des întâlnit în ziua de azi. Trebuie să menționez totuși că este o carte greu de citit în anumite momente iar unele pasaje vă pot face să spuneți că nu mai puteți continua. Ce e drept, senzații de genul am mai avut doar o singură dată în istoria mea de cititor.  Am mai pățit asa cu cartea Tu de Caroline Kepnes, a cărei recenzie o găsiți aici. Subiectul controversat din romanul de astăzi este violul. Iar cartea despre care vorbim este Și-a căutat-o… de Louise O’Neill. Și-a căutat-o… de Louise O’Neill Și-a căutat-o… de Louise O’Neill aduce în atenția publicului larg un subiect pe care mulți l-ar vrea îngropat sub preș. Cartea vorbește despre cultura violului și despre dificultățile cu care se confruntă victimele. Victime pe care noi ca societate ar trebui să le protejăm. Doar că mulți dintre noi fac exact contrariul….

 Bună dragilor, după cum bine știți februarie este luna în care ne întoarcem către alesul sau aleasa inimii noastre. Este luna în care ne amintim de toate acele momente speciale care ne-au făcut să zâmbim. Este luna în care inima noastră bate cu o idee mai repede iar rozul se întoarce în tendințe. Luna în care domnișoarele nu refuză ciocolata pe motiv de regim. Iar, pentru că luna iubirii să se simtă bine primită și aici pe blog, am decis să vă vorbesc astăzi despre cărți în care iubirea este subiectul central. Cărți care vorbesc despre iubire Vocea lui Archer de Mia Sheridan În Vocea lui Archer, autoarea Mia Sheridan vorbește despre iubirea care depășește defectele fizice. O iubire care trece dincolo de ceea ce crede lumea că este bine sau nu, o iubire dincolo de aparențe. De asemenea, iubirea dintre cele două personaje este o iubire frumoasă. O iubire care creează, care luptă, care îi ridică pe amândoi de fiecare dată când aceștia se află la pământ.  Consider că Vocea lui Archer este romanul perfect pentru acele dăți când avem chef de ceva romantic. De acel gen de carte care să ne facă să ne îndrăgostim de personajul masculin…

Titlu: Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău Autor: Fredrik Backman Nr. de pagini: 472 Editura: Art Traducător: Andreea Caleman Bună dragilor și mă bucur să ne revedem cu ocazia acestui final de săptămâna. Prima recenzie din luna februarie se concentrează în jurul unui roman minunat, un roman care evocă copilăria fiecăruia dintre noi și pe eroul copilăriei noastre. Personal, consider aceasta carte pereche a romanului Un bărbat pe nume Ove. Ambele aduc în discuție persoane vârstnice, persoane care au făcut mai frumoasă viața unor copii. Într-adevăr, cele două persoane despre care vorbesc sunt diametral opuse dar impactul lor asupra vieții celor dragi este identic. Mai pe scurt, astăzi vorbim despre Bunica mi-a zis să îți spun că îi pare rău, Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău de Fredrik Backman Romanul Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău de Fredrik Backman are ceva ce mă duce cu gândul la poveștile din cărțile copilăriei mele. Este un roman ușor de citit la care veți plânge și veți râde, uneori chiar în același timp. Un roman care vorbește despre legătura ce se formează între o bunică și nepoții săi. Cum bunica devine acea mamă perfectă, o…

Titlu: O mare de lacrimi Autor: Ruta Sepetys Nr. de pagini: 351 Editura: Epica Traducător: Gabriela Stoica Înainte de a începe, vă rog, nu dați cu pietre. Știu că am sărit peste recenzia de joia trecută dar chiar am simțit nevoia de o zi liberă înaintea unui examen greu la facultate. Nu e panică, recenzia care a fost în minus în luna ianuarie va veni în luna februarie sub forma unui articol suplimentar. Acum că am lămurit și dilema recenziei lipsă iar contabilitatea articolelor pe blog a fost oarecum redresată, să ne întoarcem la oile noastre. În caz că sunteți alături de mine pe blog de ceva vreme știți despre pasiunea mea pentru ficțiunile istorice.  Ca atare, astăzi am scos din teancul de cărți pentru recenzie, o capodoperă literară ce are ca subiect cel mai cumplit dezastru maritim. Mai precis, scufundarea vasului german Wilhelm Gustoff în Marea Baltică pe data de 30 ianuarie 1945.  O mare de lacrimi de Ruta Sepetys O mare de lacrimi de Ruta Sepetys aduce în atenția publicului unul dintre cele mai tragice evenimente ale lumii, eveniment întâmplat într-una dintre cele mai triste perioade. Vorbim de perioada celui de-al Doilea Război Mondial, perioadă în care sute de…

Titlu: Jucătorul Autor: F.M Dostoiesvki Nr. de pagini: 203 Editura: Polirom Traducător: Emil Iordache Iată că vine și prima recenzie pe anul acesta din colecția Carte veche caut recenzor tânăr. Anul 2018 a fost unul frumos în ceea ce privește acest proiect deoarece mi s-au alăturat două bloggerițe minunate fiind vorba de Anastasia de la Lumea văzută cu sufletul și Andreea de la  Șoricelul cititor. Țin minte că prima oară când am vorbit despre acest proiect l-am dat ca exemplu chiar pe Dostoiesvki, spunând că operele sale se pot citi la fel de ușor în format fizic cât și în format ebook. Totuși, pana acum autorul rus nu și-a găsit locul meritat în cadrul colecției carte veche caut recenzor tânăr. Însă. o face astăzi, la aproape un an de zile de la începutul acestei inițiative Cu alte cuvinte, astăzi vorbim despre una dintre operele lui Dostoiesvki și anume Jucătorul.  Jucătorul de F.M.Dostoiesvki Jucătorul de F.M.Dostoiesvki este una dintre cărțile care mi-au fost recomandate pentru a începe, cu pași mici, să cunosc universul creat de celebrul romancier rus. Pe mulți dintre noi ne face să dăm înapoi chiar renumele autorului. De ce? De frica de a nu putea înțelege ceea ce autorul…

Sunt unele cărți care deșii mi-au plăcut la nebunie nu cred că voi scrie vreodată despre ele pe blog. Nu știu de ce mai exact. Probabil ideea că nu vor prinde sau că au fost deja de n ori recenzată.  Însă, câteodată, nu mă lasă inima să nu vă vorbesc despre o carte care mi-a plăcut enorm doar din aceste motive. Ca atare, fanii ai Cassandrei Clare scoteți-vă runele la înaintare, astăzi vorbim despre Orașul Oaselor – primul volum al seriei Instrumente Mortale.  Iar, pentru cei care nu aveți habar despre ce vorbesc aici, puteți arunca o privire la recenzia seriei Dispozitive Infernale de Cassandra Clare. Orașul Oaselor – Cassandra Clare  Orașul Oaselor de Cassandra Clare se conturează în jurul protagonistei seriei, Clary. O  tânără cât se poate de normală care locuiește împreună cu mama sa și se bucură de o mulțime de restricții. De la ore stricte de întors acasă până la mai multe zone ale orașului în care nu are voie să se avânte chiar dacă prietenii ei de la școală îți fac veacul pe acolo. Totul pare banal în viața lui Clary, dar într-o seara pe care aceasta o petrece în oraș observă niște băieți cu un…