Recenzie Revolta – Ultimul volum din Jocurile Foamei

17/02/2021

Titlu: Revolta

Autor: Suzanne Collins

Nr. de pagini: 336

Editura: Nemira

Traducător: Ana-Veronica Mircea

Din momentul în care Suzanne Collins a publicat Jocurile Foamei, seria a devenit un fenomen. Un fel de clasic al fantasy&SF pe care oricine ar fi trebui să îl citească. Dar după o anumită vreme, toată lumea a considerat acest univers ficțional ajuns la capăt. Astfel, nu mică a fost surpriza tuturor în momentul în care, anul trecut, autoarea a publicat un nou volum. Seria a revenit în forță, magazinele au vândut cărți care probabil stăteau de ceva vreme pe rafturi, iar necredincioșii în Suzanne Collins au spus că e momentul să vadă despre ce e vorba cu prea iubita serie a autoarei. Și fiindcă și eu mă aflam în categoria din urmă, astăzi vă anunț bucuroasă că am terminat Revolta, ultimul volum din Jocurile Foamei.

Revolta – Jocurile Foamei

Trebuie să recunosc, am adorat primele două volume ale seriei. Mi s-a părut că au fost gândite genial, că autorea a acordat o atenție deosebită detaliilor și am descoperit că această serie a fost sursă de inspirație pentru multe romane publicate mai târziu, dar pe care eu le-am citit mai devreme. După finalul volumului doi, Sfidarea, povestea rămâne suspendată în aer și totul capătă o altă proporție în momentul în care revolta pe care o visa Katniss se dovedește a fi deja în plină mișcare.

De ce m-a dezamăgit Katniss?

Din punctul meu de vedere, seria putea să aibă o încheiere mult mai bună. Suzanne Collins petrece două volume și două ediții ale Jocurilor Foamei pentru a construii caracterul de luptătoare a lui Katniss. O vedem de foarte multe ori în situații limită, cum alege să își salveze familia de la moarte prin înfomentare, cum se sacrifică pentru sora sa, cum ajunge să sfideze Capitoliul, totul ca pentru în final să fie redusă la o fetiță speriată. De-a lungul romanului o întrezărim uneori pe Katniss cea cu care ne-am obișnuit, sfidătoare, dornică să acționeze, pregătită să înfrunte orice. Însă toate revenirile ei sunt scurte. De asemenea, pe parcursul romanului se observă și o degradare a capacității sale de a lua decizii importante, de a avea idei salvatoare, de a gândi în situații limită, toată poveștea ei pare a fi, de această dată, o cădere continuă în letargie.

Punctul forte al cărții

Chiar dacă nu aș recomanda Revolta ca o carte uimitoare pentru care trebuie să intrați imediat pe libris pentru a o comanda, câteva dintre ideile dezbătute în ea mi s-au părut interesante și vreau să le evidențiez. În primul rând, am apreciat foarte mult modul în care autoarea redă războiul dintre rebeli și Capitoliu. Mi-a plăcut faptul că nu se pune accent doar pe luptele din stradă, pe bombardamente sau atacuri aeriene, ci și pe propaganda de război. Importanța acesteie, cum sunt modificate informațiile, cum populația este manipulată și cum existența unei persoane care să reprezinte imaginea revoluției, poate schimba totul.

În al doilea rând, posibil detaliul meu preferat din carte, mi s-a părut interesant faptul că se vorbește și despre existența unui viitor război care să denotreze regimul învingător. Acest lucru fiind explicat de faptul că omenirea nu va fi niciodată mulțumită, că va exista mereu corupție și că rareori omul va alege munca în echipă în favoarea succesului propriu. Sunt în carte și detalii legate de ceea ce presupune ridicarea unui nou om la putere, cum anume ajung cei care ne conduc pe acel scaun și cum liderii de mâine nu sunt neapărat eroii de astăzi, ori poate nici nu au muncit cu adevărat pentru victorie, dar și-o vor asuma.

No Comments

Leave a Reply