Recenzie Oameni Anxioși de Fredrik Backman

octombrie 18, 2020

Titlu: Oameni Anxioși

Autor: Fredrik Backman

Nr. de pagini: 480

Editura: Art

Traducător: Andreea Caleman

Nu este un secret că îmi place foarte mult cum scrie Fredrik Backman. Dacă doriți o carte care să vă facă să lăcrimați, să dea de podea cu o parte din convingerile sociale pe care le aveți și care să vă rupă sufletul în bucăți, atunci apelați cu încredere la Un bărbat pe nume Ove, ori la Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău. Dar ce ne facem atunci când Backman publică o carte cu totul și cu totul aparte, care mai are și un om cu cap de iepure pe wc pe post de copertă? Ei bine, eu am citit-o. Iar acum o să vă spun și vouă despre ea.

Oameni Anxioși de Fredrik Backman

Oameni Anxioși este genul de roman la care nu te aștepți. Începând cu dedicația de pe primele pagini, la intervențiile sarcastice ale autorului care sunt adresate direct cititorului și până la final, Backman ne demonstrează că nu știm la ce să ne așteptăm.

Această carte este dedicată vocilor din capul meu, cei mai bizari prieteni ai mei. Și neveste-mii, care locuiește cu noi.

Oameni Anxioși te face să te uiți bine în oglindă și să îți spui că indiferent cât de mult afirmi că nu judeci un om, o faci! Asta ne dovedește acest roman care ne îmbină să judecăm personajele, să le punem etichete, să credem că știm exact cum sunt ei ca oameni… ca mai apoi să vină autorul și să dea totul peste cap.

Cartea spune povestea unui spărgător de case care nu e tocmai un spărgător și a unei vizionări de apartamente care nu e chiar o vizionare de apartamente și cu siguranță posibilii cumpărători nu sunt chiar cumpărători. V-am încurcat deja? Ei bine, în modul acesta se exprimă autorul pe toată durata cărții.

Acțiunea cărții se petrece într-adevăr într-un apartament în care ar trebui să aibă loc o vizionare obișnuită de apartamente. Cumpărătorii par a se cataloga clar în anumite tipare: o femeie bogată desgustată de tot ce e ieftin în apartament, un cuplu de pensionari în care ea repetă tot ce zice el, un cuplu de lesbiene care se ceartă, o bătrână senilă care vrea acest apartament pentru fiica sa.

Etichete sociale

Ceea ce mi s-a părut remarcabil la această carte este faptul că Backman s-a jucat tot timpul cu conceptele pe care le avem despre oameni. Ne-a lăsat să ni imaginăm pe acesti oameni ca fiind răi, egoiști, nervoși, în relații perfecte sau în situația de a fi disperați. În timpul luarii de ostatici personaje ajung să fie închise împreună pentru mai multe ore. Și astfel, în fața unor necunoscuți bariere lor cad și povestile lor adevărate ies la iveală. Povești despre un bărbat care a sărit de pe un pod și al cărei copil a ajuns un spărgător, despre un cuplu care a trebuit să decidă cine avansează în carieră și cine stă cu copiii, despre o femeie care a iubit atât un cărturar cât și un iubitor de muzică. Despre nopțile de anul nou în care nu ai cu cine să îți faci planuri pentru următoarele 365 de zile. Și toată carte se rezumă la un singur sfat pe care personajele ajung să îl înțeleagă: ascultă-l pe cel de lângă tine.

Cartea este disponiblă pe site-ul editurii art, dar și pe libris, cartepedia și cărturești.

No Comments

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: