Titlu: Toamna se numără cadavrele

Autor: Tony Mott

Nr. de pagini: 244

Editura: Tritonic

Întotdeauna îmi face plăcere să particip la activități ce aduc mai mulți bloggeri de carte împreună. Mi se pare că în felul acesta am ocazia să particip la un club de carte în care sunt implicate câteva zeci de persoane. Cel mai mare avantaj pe care îl găsesc în astfel de activități este faptul că avem ocazia de a vedea aceeași carte din cât mai multe perspective, înțelegem în felul acesta mult mai ușor faptul că gusturile sunt diferite. Iar faptul că mie nu mi-a plăcut o anumită carte nu transformă cartea automat într-una proastă. Ci pur și simplu nu a fost chimie între mine și stilul autorului.

Întorcându-ne la cartea care face obiectul acestui blogtour, astăzi discutăm despre o apariție a celor de la editura Tritonic, mai exact despre Toamna se numără cadavrele de Tony Mott.

Toamna se numără cadavrele 

Toamna se numără cadavrele a reprezentat pentru mine un șoc, fiind diferită de majoritatea cărților pe care le-am citit. În primul rând, romanul pare mult mai aproape de realitate deoarece acțiunea se petrece într-un loc pe care majoritatea dintre noi îl cunosc – Brașovul. Parcă e un sentiment diferit în momentul în care îți poți aminti cu precizie cum arată o stradă pe care criminalul se plimbă în așteptarea victimei. Însă cel mai mult m-a pus pe gânduri personajul principal – Gigi Alexa. 

Personajul principal al romanului este un medic legist care are permisiunea să participe activ la anchetarea crimelor. Acest lucru pare a fi posibil datorită unei funcții pe care ea susține că a ocupat-o prin inteligența sa, dar majoritatea celor implicați în anchetă par a avea o altă părere. Într-adevăr, inteligența doamnei este depășită doar de numărul de ore de vizită pe care, în opinia mea, ar trebui să i le facă unui psihiatru. Gigi Alexa este departe a de a fi o persoană stabilă psihic, ci mai degrabă genul de om pregătit oricând să fugă de lume, să creadă că un prieten vrea să o omoare și chiar susține că a dorit să își omoare tatăl cu ajutorul unei căni de ceai otrăvite.

Aici pentru mine a apărut primul semn de întrebare și corelația romanului cu realitatea a început să scârțâie. Motivul principal fiind faptul că autoarea susține integritatea morală a personajului său și faptul că a ajuns în această poziție prin muncă cinstită, dar pe de altă parte probleme psihologice pe care Gigi Alexa le are nu ar fi trebuit să îi permită să treacă testările pentru intrarea în rândul forțelor de ordine. 

Un alt lucru diferit la această carte constă în inserarea opiniilor autoarei în dialogurile personajelor. Dacă în majoritatea cărților părerile autorilor sunt ușor mascate, Tony Mott își revarsă frustările legate de cazul Caracal prin intermediul personajului Gigi Alexa. În dialogul în care personajul îl poartă cu un coleg de serviciu, Gigi Alexa enumeră toate lucrurile pe care consideră că poliția le-a făcut prost, incompetența acestora și cum anume ar fi trebuit acționat pentru ca totul să ia altă cale. Din punctul meu de vedere acest lucru ar fi putut să fie exclus din carte. Caracal reprezintă unul dintre cele mai groaznice lucruri care s-au întâmplat în ultimii ani, a fost mediatizat depășind orice urmă de bun simț și chiar cred că ar trebui să li se permită familiilor implicate să sufere în tăcere. 

Cine este criminalul?

În ceea ce privește acțiunea din Toamna se numără cadavrele, pot spune că totul se petrece în ritm alert. Pe zi ce trece tot mai multe cadavre ajung pe masa medicului legist, iar ancheta pare că se împotmolește atunci când poliția nu reușeste să lege crimele una de cealaltă.  Nu știu dacă autoarea și-a dorit acest lucru, dar cumva criminalul a fost evident încă din prima sută de pagini a cărți. Un alt lucru de care nu am fost foarte încântată a fost faptul că majoritatea narațiunii este compusă din dialog, nu sunt foarte multe observații legate de caz, reflexii pe marginea acestuia.

Nu pot spune că Toamna se numără cadavrele este o carte pe care o voi reciti cândva, dar o pot recomanda celor care își doresc să citească un roman polițist scurt, cu acțiune alertă, asemănător cu cele care se publicau săptămânal în ziarurile de pe vremuri, romanele foileton. Iar dacă doriți să vedeți o altă părere legată de roman, ieri a publicat Mihaela Motreanu pe blogul blutopia.ro