Despre Dulcele Bar

ianuarie 29, 2020

copertă dulcele bar

Titlu: Dulcele Bar

Autor: J.R. Moehringer

Traducător: Paul Slayer Grigoriu

Număr de pagini: 577

Editura: Publica

Cred că există ceva de învățat din absolut orice carte. La fel cum cred că o anumită carte într-un anumit moment al vieții poate schimba multe. Vorbind despre urmele pe care o carte le lasă asupra cititorului, cred că cele mai adânci urme le lasă memoriile. Memoria mi se pare cel mai intim gen literar. Pentru mine reprezintă uniunea dintre viața, mintea și sufletul scriitorului, toate acestea fiind așezate sub lupă pentru ca scriitorul – omul să poată fi citit, înțeles și, mai presus de toate, ascultat. Nu întotdeauna cărțile de memorii spun povești frumoase, dar spun povești despre suflete frumoase în general. Într-o astfel de carte se vede rezultanta împerecherii vremii, cu destinul și, uneori,cu acel gram de noroc de care cu toții avem atâta nevoie.

Dulcele Bar de J.R.Moeringer 

Dulcele Bar de J.R. Moeringer mi se pare una dintre cele mai frumoase memorii pe care am avut ocazia să le citesc. M-a surprins plăcut prin simplitatea scrierii, prin sinceritatea vorbelor și prin iubirea autorului pentru baruri și povești. Copil fiind, J.R.Moeringer și-a petrecut timpul într-o casă plină de visuri spulberate. Trăind la înghesuială în casa bunicilor, autorul și-a simțit de multe ori viața fiind asemenea pieselor de mobilă din interiorul acestia. Mai exact, ținută laolaltă doar prin bunăvoința unei cantități modeste de bandă adezivă. 

Evadările din casa bătrânească erau rare și, de obicei, de scurtă durată. Nu doar o dată autorul și-a consolat mama în timp ce aceasta plângea în fața eminentei întoarceri la părinți. Aceste episoade împreună observarea situațiilor în care diferiți bărbați le-au adus în viața femeilor familiei îl fac pe autor să își dorească să devină un bărbat bun. Este încurajat spre acest lucru chiar de bunica sa, cea care îi repetă mereu că un bărbat bun își apără mama. Din acest punct al vieții sale, autorul va căuta neîncetat un model masculin, acel cineva care ar putea să îl îndrume.

Despre baruri, alcool și oamenicopertă engleza

Dulcele Bar nu este neapărat despre succes, despre lupte cu viața, despre ceva unic și nemaipomenit. Și cred că asta m-a făcut să o iubesc. Faptul că este o carte pe care o citești pentru plăcerea de a citi. Nu cred că aș putea relata pe scurt ceea ce se află între paginile cărții Dulcele Bar. Pentru că sunt atât de multe povești acolo. Mai exact sunt atât de multe vieți cu care autorul a interacționat și de la care a luat câte ceva. S-a construit pe sine adunând experiențe și sfaturi de la fiecare om cu care s-a întâlnit de-a lungul vieții. Pentru un tânăr aflat în derivă, barul Dickens i-a fost far. Un loc în care toți bărbații orașului ajungeau cândva, un loc în care la intrare se lăsau jobul, banii și statutul social. Dickens a devenit în timp figura paternă masculină pentru autor. Iar această figură era compusă din fiecare bărbat care a băut alături de el.  Copilul, adolescentul și chiar bărbatul J.R.Moeringer a avut mai mulți tați decât am putea număra. Și fiecare a adus ceva în plus în viața sa. 

Dacă sunteți interesați de carte, se găsește pe cartepedia, libris și cărturești.

No Comments

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: