Titlu: Furtuna Războiului

Autor: Victoria Aveyard

Nr. de pagini: 796

Editura: Nemira

Mult a mai durat până când așteptarea a luat sfârșit. Începeam acest blog cu volumul trei din această serie, iar astăzi scriu despre volumul cu numărul patru. Și asta nu s-ar fi putut întâmpla fără sprijinul celor de la Nemira cărora le mulțumesc din suflet. Furtuna Războiul a fost una dintre cele mai așteptate traduceri ale anului 2019.  Mai ales după ce finalul volumul trei ne-a lăsat complet dezamăgiți precum s-a întâmplat și cu ultimul sezon din Urzeala tronurilor. Cu alte cuvinte, fix când ne așteptam ca unul dintre personaje să demonstreze că are și ceva coloana vertebrală și va lupta pentru iubirea sa, acesta alege să facă cum îi zice bunica lui. Minunat inceput pentru un rege Cal. Ne-ai dat pe toți pe spate.

Furtuna Războiului de Victoria Aveyard

Furtuna Războiului încheie povestea lui Mare Barrow, Mareena, fetița cu fulgerele, cățelușul lui Maven, etc. Pe parcursul acestei cărți ne-am dorit cu toții să o vedem pe Mare fiind o adevărată furtună, o eroină atotputernică și înțeleaptă. Ne-am dorit să nu mai fie o fetiță îndrăgostită de cei doi băieți care au tot trădat-o. Ni l-am dorit pe Cal în postura de conducător, de revoluționar. Pe Maven l-am vrut ori ucis în mod spectaculos ori vindecat. Am primit aceste lucruri? Nu prea.

Am fost surprinși pe de altă parte de două personaje de la care nu aveam așteptări atât de mari. Nimeni nu și-a imaginat  că acestea ar putea să își calce pe principii și să renunțe la o parte din ele. Pe unul dintre aceste personaje avem șansa să îl urmărim de-a lungul întregului volum prin prisma propriei perspective, să vedem cu exactitate momentele sale de cumpănă și momentul cheie când întoarce spatele a tot ceea ce știa. Nu am decât cuvinte de laudă pentru acest personaj și pot spune că din unul dintre cele mai urâte personaje ale volumul unu a ajuns să fie unul dintre cele mai iubite la finalul seriei.

Uneltiri neașteptate

Pe celălalt personaj îl putem privi doar prin ochii celorlalți. Iar mișcările sale sunt la fel de subtile precum este și el. Uneltirile de care dă dovadă acest personaj m-au impresionat profund ținând cont că a reușit ceea ce părea imposibil cu un volum în urmă. Este genul de om pe care nimeni nu îl vede la putere, dar care a reușit să facă față celor mai viclene regine din istorie. Iar acest lucru ne demonstrează încă o dată că cele mai mari reușite nu sunt mereu anunțate cu trâmbițe.

Ceea ce îmi amintește că pe întreaga serie toți cititorii și-au dorit să nu câștige regina cea rea ce și-a torturat fiul și i-a distrus mintea. Tot această regină a avut grijă să o omoare pe prima soție a regelui pentru a-i putea lua locul. Însă, în Furtuna Războiul întâlnim o răsturnare de situație. Regina Coriane, moartă încă dinaintea primul volum revine în luptă. De fiecare dată când m-am gândit la Furtuna Războiului după ce am citit-o mi-am imaginat că în spatele fiecărui Calore stă mama sa înfruntându-și din priviri adversa la tron. Cu alte cuvinte, marele război ajunge să fie o confruntare între două femei moarte înainte de volumul trei.

Monarhie vs Democrație

Tot în Furtuna Războiul observăm o chestie interesantă legată de monarhie și democrație. După cum știți, în Norta avem de-a face cu o succesiune a regilor argintii pe tron, cu dominația caselor nobile argintii asupra celor cu sânge roșu. Pentru cei care au ajuns la volumul trei cel puțin, știm deja suficiente despre uneltirile din spatele tronului. În acest volum avem șansa de a urmări și o dezbatere în parlamentul unei națiuni libere ce conferă drepturi egale roșilor, argintiilor și oamenilor cu sânge nou. Altfel spus aceleași jocuri de culise doar că data aceasta sunt și în folosul celor cu sânge roșu.

Dacă stăm bine să ne gândim, Furtuna Războiul favorizează în mod direct statul republican față de monarhie și inspiră crearea unei revoluții pentru abolirea sclaviei. Mai mult decât atât, volumul acesta pare să fie un manifest pentru acceptarea omului așa cum este el. Indiferent de națiunea din care face parte, indiferent de culoarea și sângele său, indiferent de nivelul de cultură sau de  înclinațiile sale sexuale.

Mă tot contraziceam cu cineva legat de inspirația istorică a cărții. Pentru cei care nu au făcut legătura întreaga serie Regina Roșie este inspirată din Războiul celor două roze. Acum, fiind o carte fantasy cu elemente inspirate din istorie eu o consider pur și simplu o carte fantasy. Înțeleg de unde i-au venit anumite idei autoarei și cam atât. Pe de altă parte, persoana cu care vorbeam susține că este o carte istorică din cauza acestei inspirații. Lucru cu care nu pot fi de acord. Că până la urmă avem o lume inventată, personaje inventate, etc. Voi ce credeți?