Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău

03/02/2019

bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău

Titlu: Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău

Autor: Fredrik Backman

Nr. de pagini: 472

Editura: Art

Traducător: Andreea Caleman

Bună dragilor și mă bucur să ne revedem cu ocazia acestui final de săptămâna. Prima recenzie din luna februarie se concentrează în jurul unui roman minunat, un roman care evocă copilăria fiecăruia dintre noi și pe eroul copilăriei noastre. Personal, consider aceasta carte pereche a romanului Un bărbat pe nume Ove. Ambele aduc în discuție persoane vârstnice, persoane care au făcut mai frumoasă viața unor copii. Într-adevăr, cele două persoane despre care vorbesc sunt diametral opuse dar impactul lor asupra vieții celor dragi este identic. Mai pe scurt, astăzi vorbim despre Bunica mi-a zis să îți spun că îi pare rău,

Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău de Fredrik Backman

Romanul Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău de Fredrik Backman are ceva ce mă duce cu gândul la poveștile din cărțile copilăriei mele. Este un roman ușor de citit la care veți plânge și veți râde, uneori chiar în același timp. Un roman care vorbește despre legătura ce se formează între o bunică și nepoții săi. Cum bunica devine acea mamă perfectă, o mamă care ne face mereu toate poftele și ne ia apărarea când adevărata noastră mamă vrea să ne pedepsească. Bunica este ființa care ne poate face să râdem indiferent de cât de greu de este. Iar pentru Elsa bunica reprezintă centrul universului.

Orice copil din lume are dreptul la super eroi. Aceasta este diviza bunicii din povestea noastră. Iar pentru că își dorește ca nepoata sa să se simtă iubită, bunica va inventa o întreagă lume de basm. O lume în care copii precum Elsa, copii cu o inteligență tăioasă și necruțătoare să poată să fie ei însăși. Fără a fi marginalizați de către alți copii sau chiar de către adulți. Bunica totuși ar mai adăuga ceva legat de propria sa deviză. Cum că supereroii nu au dreptul să moară. Și mai ales de cancer. Dar, din nefericire, este imposibil să se țină de aceste vorbe. Așa că, îi lasă Elsei moștenire o ultimă misiune în care basmele par a deveni realitate.

Scrisorile bunicii

Fiecare dintre noi avem câteva lucruri pe care am vrea să le îndreptăm. Ori, poate, câteva persoane de la care vrem să ne cerem scuze pentru tot ce le-am greșit. Însă amânăm mereu să facem lucrul acesta mințindu-ne că mai avem suficient timp. Asta până când timpul se termină iar noi realizăm că lăsăm în urmă atât de multe lucruri, atât de multe persoane. Persoane cu care ne-am fi dorit să ne fi comportat altfel. Persoane cărora am vrea să le cerem scuze doar că nu mai apucăm. În acestă situație se află și bunica noastră. Doar că, vorbele sale mai au o șansă să fie auzite. Prin Elsa.

Bunica îi lasă Elsei ca moștenire o misiune importantă. O misiune asemănătoare cu alergatul după o comoară ascunsă. Doar că de data aceasta nu vorbim despre o ladă cu aur. Ci despre mai multe scrisori. Scrisori pe care bunica le-a scris pentru persoanele cărora le-a greșit și prin care își cere scuze pentru toate lucrurile de genul. Elsa trebuie să pornească de la prima scrisoare și să caute oamenii din trecutul bunicii. Dar, ceea ce descoperă o lasă cu gura căscată. Toate personajele din basmele pe care bunica i le-a povestit sunt chiar locuitorii blocului în care locuiește.

Pe lângă acest fapt, Elsa va descoperi și o altă față a propriei sale eroine. Căci, bunica nu a fost întotdeauna o bunică. Iar asta înseamnă că de multe ori a mai și greșit sau a fost egoistă. Asta explică de ce numărul persoanelor cărora le cere scuze este atât de mare. Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău este o carte pentru toate vârstele. O carte superbă care ne va reaminti tuturor de noi la vârsta de 8 ani și de eroii noștri care aveau poate de 6, 7 ori vârsta noastră fizic dar un suflet la fel de tânăr ca noi.

Cartea poate fi comandată de pe libris, cartepedia sau emag.

 

No Comments

Leave a Reply