Recenzie Flori pentru Algernon de Daniel Keyes

iulie 29, 2018

Flori pentru algernonTitlu: Flori pentru Algernon

Autor: Daniel Keyes

Traducător: Dan Rădulescu

Număr de pagini: 264

Editura: Art

Bună tuturor! Și bine ne-am găsit cu ultima recenzie pe săptămâna aceasta, penultima pe luna iulie. Nu știu cum a tras soarta sforile dar fix astăzi se întâmplă să sărbătoresc alături de Anastasia un an de prietenie ( am scris un articol despre asta, vă las linkul la final) și fix la recenzie să se nimerească o carte care ne-a plăcut amândurora foarte mult. Este vorba de Flori pentru Algernon de Daniel Keyes.

Am început această carte în cadrul #maraton3in7, un maraton pe care din păcate nu l-am terminat. Consider că luna iulie a fost o lună slabă pentru mine în materie de câte cărți am reușit să termin dar nu e bai, mai are anul luni suficiente. Revenind la Flori pentru Algernon, vreau să vă spun că m-a bucurat nespus lectura acestei cărți și cred că merită un loc fruntaș printre cărțile pe care le-aș recomanda cu dragă inimă tuturor.

Flori pentru Algernon de Daniel Keyes

 Flori pentru Algernon de Daniel Keyes  este romanul unei ipoteze științifice deopotrivă fascinantă și terifiantă. Ipoteza discutată în carte sugerează posibilitatea omului de a modifica nu doar trupul unei ființe, ci și creierul. Prin această faptă omul devenind doar o formă care poate fi modificată de bisturiul cercetătorilor asemenea aluatului de brutar. Această ipoteză științifică ajunsă în pragul demonstrației îi are ca subiecți principale pe Algernon – un șoarece și Charlie – un tânăr cu retard mental. 

Cartea este compusă din rapoartele de progres scrise de Charlie înainte și după operație. Încet, încet, acestea dezleagă tainele abecedarului, învață ortografie, reușind cu timpul să scrie rapoarte din în ce mai complexe, studiind domenii din ce în ce mai dificile ajungând până în punctul în care el însuși își aduce contribuția la experimentul pe care l-a a avut chiar pe el drept subiect.

Începutul cărții poate să îi uimească pe cititori datorită scrisului aproape indescifrabil, greșelilor cu nemiluita și cuvintelor care mai mult trebuiesc ghicite decât citite. Imediat ce trece de primele pagini cititorul va rămâne surprins de progresul extraordinar pe care îl face tânărul. Știm cu toții cât ne-a luat fiecăruia dintre noi să învățăm să scriem și să citim. Și oricât de geniali am fi fost cu siguranță nu am reușit în doar câteva zile.Și cu siguranță nu am reușit ca în același an în care am învățat unde să punem virgula să învățăm și câteva limbi străine. Să le învățăm atât de bine încât să putem citi tratate științifice în limbile acelea.

 Consecințele experimentului

Datorită faptului că au fost supuși la aceeași operație, că au trecut împreună prin sute de teste și au petrecut unul alături de altul zeci de ore, între Charlie și șoarecele Algernon se naște o prietenie aparte. Odată cu maturizarea bruscă a intelectului său, Charlie descoperă că, oricât de deștept ar deveni, nu are capacitatea de a înțelege oamenii. Nu știe să empatizeze cu colegii săi de la muncă, cu femeia de care se îndrăgostește sau chiar cu doctorii săi. Altfel spus, deșii a devenit aproape peste noapte inteligent dezvoltarea sa ca ființă umană este departe de a fi completă.

Abilitatea sa de a se adapta mediului înconjurător pare a fi chiar mai scăzută decât înainte de experiment. Singura ființă omenească pe care o acceptă în preajma sa în mod constant fiind șoricelul Algernon. De multe ori, atunci când suntem mici și nu reușim să ne facem prieteni, părințiilor noștri le este sugerat să ne ia un animal. Astfel, având un prieten necuvântător, să învățăm ce înseamnă grija pentru ceilalți. Și, mai important, să nu ne mai simțim singuri tot timpul.

Deșii Charlie este un experiment reușit din punct de vedere mental, acesta dezvoltă un handicap afectiv. Cu alte cuvinte, are aceeași capacitate de a se împrieteni cu ceilalți pe care o au și unii copii de 5-6 ani. Știința nu a reușit să îl aducă pe Charlie în societate și să îl facă să ia parte la aceasta la fel ca noi ceilalți. Chiar dacă aceasta a fost dorința tânărului. Să fie la fel ca restul, să scrie, să citească și să poată discuta cu restul oamenilor.

Însă, știința nu a reușit acest lucru. Charlie a devenit un inadaptat social, un om care este evitat de restul ființelor umane din preajma sa. Inteligența de care acesta dă dovadă și dorința sa de a vorbi doar despre el și despre subiectele înalte care îl fascinează fac din acesta un om repudiat de către ceilalți.

Flori pentru Algernon – un thriller psihologic

 Consider că, Flori pentru Algernon este un thriller psihologic care ridică oricărui cititor o mulțime de întrebări. Finalul cărții este cu siguranță pe măsura experimentului la care au fost supuși cei doi prieteni. O carte care vorbește despre pericolul intervenției bisturiului asupra unor lucruri pe care încă nu le înțelegem. Presupunând că experimentul ar fi reușit pe deplin, tot mai există ceva ce doctorul încă nu a înțeles și nu va reuși. Sufletul. Căci, dacă trupul și mintea i-au fost lăsate pentru a fi explorate de către cercetător, sufletul i-a fost lăsat în grijă artistului.

Mă bucur că am citit carte aceasta iar până ne revedem luni cu recenzia unei cărți, care mi-a devenit foarte dragă, vă rog să îmi lăsați în comentarii ce recenzii vă doriți să apară pe blog.

Articolele aniversare:

Mașina timpului. 5 ani mai târziu / Colaborare cu Anastasia

https://lumeavazutacusufletul.wordpress.com/

Instagramul blogului :

https://www.instagram.com/luizacomenteaza.eu/

 

 

No Comments

Lasă un răspuns