Recenzie Graffiti Moon de Cath Crowley

iunie 17, 2018

Graffiti MoonDupă o săptămâna de ploi continue am ajuns la concluzia că Zeus a ales zona în care locuiesc pe post de teren de antrenament la trasul cu fulgere. Dar, există și o parte bună legată de acest lucru. Deoarece ploile m-au ținut în casă, am avut o mulțime de timp pentru citit.  Și m-am hotărât să termin și ultima carte pe care o am de la editura StoriaBooks. Este vorba despre Graffiti Moon de Cath Crowley, carte pe care am achiziționat-o cu ocazia Bookfest2018.

Graffiti Moon a fost exact genul acela de carte pe care trebuie să o citești în zilele ploioase. Genul de carte drăguță, amuzantă, care îți induce automat o stare de bine. Acțiunea este ușor de urmărit iar personajele sunt într-un număr limitat. În cuvinte mai puține lectura perfectă pentru o zi  în care vreți pur și simplu să stați și să vă relaxați.

  Graffiti Moon o poveste de douăzeci și patru de ore

Acțiunea cărții se desfășoară pe parcursul a douăzeci și patru de ore, în ziua în care majoritatea personajelor noastre termină liceul. Iar, pentru a sărbători acest lucru, aceștia vor o noapte de neuitat. Sinceră să fiu, nu cred că își doream să fie chiar așa de neuitat precum a ieșit până la urmă. Dar acestea sunt detalii. Impulsionată de dorința de a afla cine este misteriosul Shadow, grafferul care a împânzit orașul cu desenele sale, Lucy pedalează pe bicicleta sa spre atelierul de sticlărie. Dar, nu a fost să fie. Au lipsit 5 minute.

Pe de altă parte, Ed, nu se poate bucura la fel de mult ca amicii săi de această noapte. Motivul fiind simplu. El nu a absolvit liceul. Nu a mai dat pe la ore de doi ani, din ziua în care a ales să abandoneze totul.  A lăsat viața de licean pentru ca mai apoi să aleagă o slujbă într-un magazin de vopsele. Aici l-a întâlnit pe Berth. Bătrânel cu mâini tremurătoare, suflet de aur și un caiet cu desene care prindeau viață atunci când dădeai foile repede. Berth care urma să îi devină mai ceva ca un tată dar, care a decedat cu doar două săptămâni în urmă.

Graffiti Moon

Prin ochii cui vedem?

Întreaga carte se compune din perspectivele celor doi. Pe rând, atât Lucy cât și Ed, vor relata întâmplările la care i-au parte amândoi. Majoritatea acestor întâmplări fiind comune. Astfel, cititorul are ocazia de a vedea același eveniment prin prisma a două personaje complet diferite.  Dar, care au un trecut comun. Unul foarte scurt. Și anume, o singură întâlnire pe care îmi permit să o numesc dezastroasă.

Printre perspectivele celor două personaje se mai ascund și câteva poezii.  Aceste poezii aparținând celui supranumit Poetul. Un tânăr la fel de misterios precum Shadow, care bântuie străzile orașului împreună cu acesta. Iar, atunci când Shadow termină unul dintre desenele sale Poetul îl completează cu propriile versuri. Aceste poezii care completează Graffiti Moon reprezintă defapt perspectiva Poetului asupra a ceea ce i-a fost dat să trăiască. Versurile pornesc încă din frageda sa copilărie și continuă ajungând până în seara absolvirii liceului.

Graffiti Moon

Alături personajelor prin ochii cărora avem ocazia să aflăm și noi povestea se află câțiva amici cât se poate de deosebiți. Deosebiți precum părinții lui Lucy care aleg să locuiască unul în casă și altul în sopran, pentru a avea fiecare spațiul necesar ca să își scrie noile creații. Sau, deosebiți precum Jazz. Prietena cea mai bună a lui Lucy care este clarvăzătoare. Ori să vorbim despre Dylan? Cel care i-a aruncat iubitei sale cu ouă în cap și a uitat de ziua ei?

Părerea mea despre Graffiti Moon

Graffiti Moon de Catch Crowley este o lectură ușoară și la fel ca Spune-mi dacă zâmbești de Eric Lindstrom poate fi citită pe parcursul unei singure zile. Este o carte dulce, o carte care te face să zâmbești și să te îndrăgostești de artă. Căci, despre asta este vorba în 80% din carte. Despre cât de frumoasă este arta și ce poate această să exprime. De la arta stradală reprezentată de graffiti până la meșteșugul suflării sticlei. De la arta care o reprezintă chiar dragostea de carte până la sunetul condeiul ce scrie o poezie. Toate acestea le veți regăsii în Graffiti Moon. Alături artei se adăugă prietenia, speranța, o doză moderată de nebunie și, evident, dragostea.

Toate acestea fac din Graffiti Moon o carte excelente de pus în orice bagaj. Nu contează încotro vă îndreptați, genul acesta de carte se mulează perfect pe orice concediu. Și, bineînțeles, pe orice zi în care doriți doar să vă relaxați și să uitați un pic de ceea ce vă înconjoară.

Am observat că toate cele trei cărți pe care le am de la editura StoriaBooks au acele imagini drăguțe pe coperțile doi și trei. În plus, atât Cuvinte în albastru intens și Spune-mi dacă zâmbești au avut ceva ce m-a făcut să zâmbesc în timp ce le citeam. Acum nu știu dacă a fost doar întâmplarea să nimeresc trei cărți de genul sau dacă cei de la StoriaBooks chiar au un talent aparte la alegerea cărților lor. Aștept părerile voastre.

No Comments

Lasă un răspuns